Într-un oraș aglomerat, într-o companie se întâmpla ceva neobișnuit. Sistemul lor, denumit, începuse să genereze erori în mod repetat. Rapoartele arătau că datele erau corupte, iar clienții începuseră să se plângă. Toți ochii erau ațintiți asupra echipei de dezvoltare.
Într-o zi, într-o ședință de urgență, directorul executiv, a luat cuvântul. Era un om cu o privire aspră și o reputație de a nu suporta eșecurile. "Acest lucru trebuie rezolvat imediat!", a spus el, arătând spre echipa de dezvoltare. "Cine este responsabil pentru aceste erori?"
Echipa s-a uitat unul la altul, îngrijorată. Toți știau că directorul nu avea răbdare pentru scuze sau explicații. Dar în acel moment, o voce calmă s-a ridicat din spatele sălii, o tânără pasionată de gasirea soluțiilor în orice împrejurare.
"Domnule director," "cred că problema nu este a unei singure persoane. Sistemul este complex, iar erorile pot avea multiple cauze. Ar trebui să analizăm împreună datele și să găsim soluții."
Directorul s-a uitat la ea, surprins. "Deci nu vrei să dai vina pe cineva? Nu vrei să te scuzi?"
Fata a continuat, "Nu cred că asta ne-ar ajuta. Asumarea responsabilității nu înseamnă să găsim un vinovat, ci să găsim soluții. Haideți să lucrăm împreună pentru a repara sistemul."
În săptămânile care au urmat, echipa a lucrat intens. S-a ales liderul proiectului, iar directorul a înțeles că asumarea responsabilității nu înseamnă a căuta un cap de afiș pentru eșecuri, ci a colabora pentru a îmbunătăți lucrurile.
Astfel sistemul a fost reparat, iar compania a învățat o lecție importantă: adevărata putere stă în asumarea responsabilității și în găsirea soluțiilor, nu în a arăta cu degetul.
Comments
Post a Comment