Skip to main content

Linz

Adolf Hitler s-a născut la Braunau am Inn, Austria, la 20 aprilie 1889. El a fost al patrulea din cei șase copii ai lui Alois Hitler și Klara Pölzl. Copil capricios, Hitler a devenit ostil față de tatăl său, mai ales după ce acesta s-a retras și familia s-a mutat la periferia orașului Linz. Alois a murit în 1903, dar a lăsat bani pentru a avea grijă de familie. Adolf era aproape de mama lui, care a fost foarte indulgentă cu el, și a fost profund afectat când ea a murit în 1907.

La 16 ani, în 1905, Hitler a părăsit școala, intenționând să devină pictor. Din păcate pentru el, nu era unul foarte bun. A mers la Viena în 1907, unde a aplicat la Academia de Arte Frumoase din Viena, dar a fost refuzat de două ori. Această experiență l-a amărât și mai mult pe Hitler, care a trăit apoi ca o figură singuratică, vagabondă, vânzându-și arta ieftin ca rezident într-o comunitate numită „Casa bărbaților”.

În această perioadă, Hitler pare să fi dezvoltat viziunea asupra lumii care i-ar caracteriza întreaga viață și care s-a centrat pe ura față de evrei și marxiști. A fost influențat de demagogia lui Karl Lueger, primarul antisemit al Vienei, și a început să-și contureze ideile politice. Astfel, Hitler a intrat în politică și a devenit liderul Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP). Restul este istorie, iar impactul său asupra Germaniei și lumii rămâne un subiect de dezbatere și studiu¹². 

Comments

Popular posts from this blog

lumea a șasea și techilizarea noi generați

Într-un oraș cenușiu, unde clădirile înalte păreau să atingă norii, trăiau oamenii techilizați și câinii maidanezi care nu au ce mânca, nu au unde dormi și le este foame, somn și frig. Oamenii, uitaseră de lumea din jur. Nu mai vorbeau între ei, nu mai simțeau frigul sau foamea altora. Trăiau într-o bulă digitală, convinși că totul este bine. În schimb, câinii maidanezi cutreierau străzile, căutând un colț de căldură, un os aruncat. În ochii lor se citea o tristețe adâncă, o foame care nu era doar a trupului, ci și a sufletului. Erau generația celor care nu a trecut prin nici o greutate și cu toate astea au hotărât să aibă viața câinilor maidanezi care nu au ce mânca, nu au unde dormi și le este foame, frig și somn cu comportamente primitive din lumea a șasea. Într-o seară, un bătrân ieși din blocul său. Era din pilonul doi, dintr-un timp în care oamenii știau să muncească, să construiască, să se ajute. Se uită la tinerii care treceau pe lângă el, cu gândul techilizati și viitorul tris...

orașul lingurarilor...

În inima unei văi uitate de timp se afla No Tanga, un oraș ciudat, construit nu din cărămidă și piatră, ci din linguri strălucitoare de argint și cositor.  Locuitorii săi, Lingurarii, erau o rasă mândră, ale cărei diplome – frunze subțiri de metal gravate cu litere complicate – erau atârnate la gât ca talismane. Ele atestau măiestria în arta sculpturii lingurilor, dar nimic altceva. Într-o zi, un străin a pătruns în oraș. Curios, a atins o clădire străveche, o sală de festivități sculptată dintr-o lingură uriașă. În momentul în care degetul lui s-a lipit de metalul rece, un zgomot ascuțit a străbătut orașul. Consiliul Lingurarilor a ieșit în grabă, fluturând diplomele lor agramate. „Tot ce ați atins s-a interzis!” au declarat solemn, iar clădirea a fost înconjurată cu panglici argintii. Străinul, perplex, a întrebat: „De ce? Ce rău am făcut?” Un consilier cu o diplomă deosebit de mare a răspuns: „Cum e să spălați o rasă, un neam? Noi purificăm prin interzicere. Prin a ignora.” Dar ...

Neintelegeri

Într-o lume marcată de tensiuni geopolitice și interese personale, se desfășura o situatie delicată: "baietismele" din politica internațională și diplomația mondială. Această combinație dubla era la ordinea zilei, în special în contextul conflictului din Ucraina. Ucraina, un stat tânăr, se confrunta cu o presiune din ce în ce mai mare din partea vecinilor săi. Datoriile sale față de celelalte state pentru a-și apăra integritatea teritorială nu erau doar financiare, ci implicau și o rețea complexă de alianțe și angajamente.  Organizațiile internaționale, în încercarea de a menține ordinea globală, au început să solicite partenerilor să-și plătească datoriile față de ele, stabilind un minim de 2% din PIB, pentru a-și putea administra și a se apăra principiile și scopul lor internațional. Între timp, Ucraina avea la dispoziție resurse naturale semnificative, care deveniseră o monedă de schimb în trocul international al armamentului.  Puterile din Occident își reîmprospătau arsen...